Sectiuni

	Amenajari muzeale

Cetatea de Scaun a Sucevei este atestată documenter la 11 februarie 1388, ridicată în vremea domniei lui Petru I (1375 – 1391). Alexandru cel Bun (1400 – 1432) a intervenit la rândul său în sistemul defensiv al cetăţii prin întărirea cu un zid de apărarea a primei intrări situată pe latura sudică a fortului. Aceasta a suferit modificări odată cu preluarea conducerii Moldovei de către eroul legendar Ştefan cel Mare (1457 – 1504), canonizat în anul 1992, conducător dibaci, diplomat desăvârşit şi strateg militar, calităţi recunoscute de însăşi contemporanii săi.

În încercarea de a pătrunde în cetate vom întâlni patru elemente defensive: şanţ de apărare, pod de acces, zid de apărare în exterior şi capcana căreia istoricii i-au dat numele de „cursa de şoareci”.
Sistemul defensiv a făcut imposibilă pătrunderea în cetate făra acceptul celor din interior, slujitori şi susţinători ai intereselor Moldovei.

Puţine sunt bătăliile pe care Ştefan cel Mare le-a pierdut în faţa invaziei otomane sau împotriva armatelor polone.
Cetatea a fost martora numeroaselor lupte amintim aici cele mai importante din anii de zenit ai domnitorului Ştefan cel Mare; 1476 şi 1484 împotriva turcilor şi 1497 contra armatei poloneze,  condusă de regele regatului polon Ioan Albert.

Interioarele cetăţii au fost parţial restaurate astfel încât să ne amintim de viaţa de curte şi să ne facem o imagine despre ceea ce a reprezentat locuinţa temporară a voievozilor Moldovei. Imediat ce trecem de podul de acces dăm de primele încăperi destinate străjerilor, odată depăşit acest obstacol suntem impresionaţi de curtea interioară frumos pavată cu pietre în acele vremuri. Descoperim în cadrul acestui amplasament încăperi cu diverse destinaţi: închisoarea, baia cu aburi, pivniţa, capela ş.a. Aici au locuit pe lângă voievozii amintiţi mai sus şi boieri cu ranguri înalte în administraţia statului medieval moldav, de la vistiernic pâna la hatman.

Distrusă intenţionat în diferite etape începând cu cea de a doua domnie a lui Alexandru Lăpuşneanu şi culminând cu domnia lui Dumitraşcu Cantacuzino, cel care la 1675 din ordinul Porţi Otomane, a definitivat opera distructivă a fortăreţei. Printre locatarii cetăţii mai amintim: Bogdan al III lea, Petru Rareş (spre sfârşitul primei domnii, în 1538, Cetatea de Scaun a fost luată de către armata otomană condusă de Soliman Magnificul, cu ajutorul boierilor trădători), Irimia Movilă, Vasile Lupu ş.a.
Începând cu anul 1951 spaţiul citadin devine atelier şcoală pentru studenţii Faculăţii de Istorie din Bucureşti.

Restaurările de la Cetatea de Scaun a Sucevei au început în cea de-a doua jumătate a secolului XX, în urma cărora vechile ruine, rămase după distrugerile provocate fie de factorul uman, fie de factori naturali, au fost înălţate şi aduse la un nivel apreciabil atât cât a permis condiţiile de conservare a monumentrului. Linia albă, ce şerpuieşte pânza exterioară a zidurilor, uşor de observat cu ochiul liber, delimitează vechile ruine ale cetăţii şi intervenţia contemporană.
În anii trecuţi Cetatea de Scaun a Sucevei a beneficiat de fonduri minime pentru a continua procesului de restaurare, sau mai degrabă pentru a salva părţi din aceasta.

Momentul comemorativ a făcut ca autorităţile centrale să se aplece cu mai multă atenţie şi încredere asupra acestui monument, mândria şi faima Moldovei de altădată. În anul 2004 la comemorarea a 500 de ani de la moartea lui Ştefan cel Mare, a fost finanţată cu bani din bugetul statului restaurarea parţială a fortăreţei medievale. Pivniţa a fost acoperită cu o placă din beton iar arcadele interioare din cărămidă au suferit modificări. Podul de acces în cetate este mult mai stabil şi restaurat în totalitate. Deşi cetatea nu a fost restaurată în întregime, totuşi ea se bucură de un număr apreciabil de vizitatori autohtoni şi din străinătate, pasionaţi şi interesaţi de patrimoniul cultural naţional românesc, dovadă stă, în acest sens, numărul din ce în ce mai mare al acestora. Incepând cu anul 2005 cetatea găzduieşte expoziţii temporare  de pictură sau cu totul inedit expoziţii din ceară pe teme diverse.

În perioada 24 iunie – 10 septembrie 2005 în Cetatea de Scaun a fost plasată expoziţia cu tema „Tortura de-a lungul vremii”, unde într-un cort imens de 100 m2 au fost expuse figuri din ceară reprezentânt evoluţia pedepselor în spaţiul european cu predilecţie în cel rusesc. Acestea au fost aduse de la  Muzeul de Ceară din Sankt Petersburg, al doilea ca mărime din lume. Diversitatea momentelor atractive va continua cu noi proiecte în speranţa de a atrage pe viitor mai mulţi vizitatori dornici să redescopere clipe din trecut şi să plece de la Cetatea de Scaun a Sucevei cu o istorie vie, trăită într-un cadru medieval.

Aflati mai multe despre Cetatea de Scaun a Sucevei ..